„Colo-n colţ acum răsare
Un copil, al nu ştiu cui,
Largi de-un cot sunt paşii lui,
Sunt copii.
De pe coastă vin ţipând
Şi se-mping şi sar râzând”
George Coșbuc extras din Iarna pe uliță
În peisajul liniștit al satului copiii devin povești în mișcare, iar fiecare moment surprins în fotografiile acestui mic fotoreportaj dezvăluie farmecul unic al copilăriei în zilele reci de iarnă. Această uliță devine un scenariu perfect pentru bucuria simplă și magică a iernii.
Privind această scenă , nu poți să nu simți pulsul vieții rurale și autenticitatea copilăriei. În mijlocul simplității satului, copiii își construiesc propriul lor regat de aventuri în care fiecare uliță devine un tărâm magic plin de posibilități. Pe aceste străzi, jocul și râsetele devin amintiri de neuitat, iar fiecare copil devine un mic explorator în căutarea bucuriei.
Soarele începea să apună peste sat. Liniște totală pe ulița pustie a satului. Dar, din depărtare, o ceată veselă de copii, o pată de culoare, a apărut pe ulița îngustă. Un prieten loial, însoțitorul lor patruped, un cățel negru jucaș și vesel, își croia drum printre picioarele lor grăbite. Râsetele lor cristaline împlineau ulița, iar strigătele de bucurie răzbăteau în aerul liniștit şi rece. Se apropiau, se întreceau în viteză, făcând din ulița simplă un tărâm al aventurilor. Cei mici, uniți în prietenie, păreau a fi parte integrantă a peisajului. Casele cu ferestre luminate priveau cu afecțiune mica lor paradă, iar satul chiar părea să îi primească vesel. Cu pași jucăuși, copiii și cățelul continuau să traverseze satul. Se bucurau de toate acele mici lucruri care alcătuiesc frumusețea unei copilării neîngrădite. Și pe măsură ce grupul de prieteni colora ulița cu inocența și bucuria lor, liniștea se lăsa cu grijă peste sat. Privindu-i de la distanță, casele păreau a asculta veselia lor, iar natura adormea ușor sub vraja serii. În inima satului, o poveste efemeră s-a desfășurat, poveste la care am putut să iau și eu parte, imortalizând-o. Așa că, încet-încet, copiii și cățelul au părăsit scena, dar magia pe care au adus-o cu ei a rămas în amintirea satului. Liniștea a preluat controlul.
Articol şi fotoreportaj realizat cu sprijinul Alexandrei Negrilă. Fără ea nu aş fi reuşit să surprind aceste cadre. 
